Prezentare Seminar de lectură cu prezentare de caz susținut de Carmen Costea-Bărluțiu
Tema: Efecte ale dizabilitățiii dobândite în circumstanțe traumatice în sistemul familial. Psihoterapia sistemică a familiei.
Natura activităţii: Seminar de lectură cu prezentare de caz.
Numărul de ore – 4
Numărul de credite – Activitatea nu este acreditată la CPR, participarea este doar în scop de învățare, nu se creditează.
Susținut de către: Lect. Univ. Dr. Carmen Costea-Bărluțiu
Obiective – Activitatea își propune să abordeze psihoterapia sistemică a familiei în care, în urma unui eveniment traumatic, un membru a dobândit o dizabilitate permanentă și severă, de natură intelectuală, neuro-motorie, precum și afectarea comunicării. Trauma fizică, în particular traumatismul cerebral, care afectează sever și ireversibil creierul, poate afecta procesele de simbolizare, reglare emoțională și funcționarea relațională, fiind asociată cu fenomene precum pierderea ambiguă, reacții de tipul stresului posttraumatic și tulburări/ rupturi ale atașamentului.
Acestea influențează atât persoana afectată, cât și sistemul familial, putând conduce la reducerea rezilienței și a capacității de adaptare.
Pe plan psihologic, efectele traumei asupra persoanei în cauză și a sistemului familial sunt multiple, și includ: (1) alterarea sentimentului de control, conexiune, sens, siguranță și a funcționării psihologice a tuturor celor implicați; (2) apariția unor simptome la membrii familiei supraviețuitorilor, prin identificarea cu persoana care a suferit trauma și empatia cu experiențele sale; (3) apariția sentimentului de împovărare la membrii familiei; (4) erodarea legăturilor familiale, ceea ce poate duce la scăderea rezilienței membrilor familiilor afectate (Boss, 2022, 2023). Fenomenul pierderii ambigue se referă la situația în care persoana care a suferit trauma este fizic prezentă, dar psihologic absentă și poate deveni un factor de risc pentru apariția doliului complicat. Pierderea ambiguă poate genera sentimente intense de vinovăție și confuzie, stres cronic, precum și tendința membrilor familiei de a se supra-responsabiliza sau de a prelua excesiv roluri de sprijin. Aceste vulnerabilități și probleme, de natură personală și interpersonală, subliniază importanța construirii unei alianțe terapeutice cu persoana în cauză și familia acesteia, dar și pentru munca în manieră colaborativă dintre psihoterapeut și alți specialiști (logopezi, medici psihiatri, kinetoterapeuți etc.), în vederea susținerii adaptării.
Psihoterapia familiei include: psihoeducație, gestionarea conflictelor, suport emoțional, abordarea împovărării membrilor familiei, redefinirea rolurilor și responsabilităților, funcționarea familiei, dezvoltarea unor strategii de coping (Henihan, Henihan, și Jagoe, 2025).
Terapia este necesar să ia în considerare viața persoanei în ansamblul acesteia, să adopte o perspectivă multidimensională asupra îngrijirii sale, astfel încât persoana să atingă nivele de funcționare cât mai ridicate. În același timp, există o diferență importantă între viața funcțională și viața cu sens și multe familii aflate în situația aceasta pierd sentimentul sensului în viață (Scholl et al., 2014; Zill et al., 2015, Håkansson Eklund et al. 2019, Wade & Halligan, 2004, Forsgren, Åke și Saldert, 2021). Se accentuează rolul abordării colaborative în vederea prelucrării de către familie a doliului, respectiv restructurarea sistemului familial, astfel încât să poată integra schimbările, adeseori majore, care apar după confruntrarea cu trauma.
Activitatea are ca principale obiective: (1) discutarea efectelor experiențelor traumatice asupra persoanei și familiei; (2) abordarea unor direcții utile și bazate pe dovezi empirice în psihoterapia familiei; (3) discutarea unui caz (evaluare interventivă, conceptualizare, psihoterapia familiei).
Activitatea se desfăşoară în limba română, în mediul electronic (videoconferință în direct prin platforma Zoom).
Participanţi potenţiali – psihoterapeuţi, psihologi clinicieni, psihologi, consilieri psihologici, psihopedagogi, asistenţi sociali, medici psihiatri, filozofi, teologi, respectivi studenții facultăților de profil anterior menționate.
Numărul persoanelor care se pot înscrie – 15 (activitatea se ține în cazul în care sunt minimum 10 persoane înscrise).
Programul de lucru: 4 ore, în intervalul 17-21 (ora de lucru este echivalentul a 50 de minute).
Data activității: 29 octombrie 2026
Se oferă articole pentru studiu individual, în limba engleză, cu două săptămâni înainte de desfășurarea activității. În cadrul activității, se utilizează exemplu de caz clinic, care nu se oferă participanților pentru acasă.
Condiții de participare:
- respectarea politicilor de prezență în conformitate cu Regulamentul AΨQ (fiind admise maximum 20% absențe – adică 45 minute). Un număr mai mare de absențe conduce la imposibilitatea continuării participării, respectiv a obținerii adeverinței de participare. Taxa de participare se achită integral și în acest caz.
- păstrarea deschisă a camerei video pe toată durata activității este obligatorie alături de respectarea intimității mediului de învățare,
- în condițiile păstrării anonimatului: completarea la încheierea programului a formularului de evaluare.
- achitării integrale a taxei de participare.
Taxa de participare: 180 lei/ 4 ore de activitate. Plata se realizează integral prin virament bancar în contul AΨQ, specificând – SLPC CCB.
Înscrierile se vor face în ordinea cronologică a anunţării intenției de participare. În condițiile în care se ocupă locurile, se va realiza înscrierea pe o listă de așteptare și veți primi anunț în acest sens. Cont bancar RO76BTRL01301205U35466xx. Înscriere electronică.
Locurile se ocupă din momentul achitării taxei de participare. Contractul de prestări servicii (activitate profesională neacreditată în domeniul psihoterapiei) și Acordul GDPR (pentru participanții dinafara APQ) se semnează înainte de debutul activității profesionale, după achitarea taxei de participare.
Informaţii suplimentare pot fi solicitate prin e-mail: psi.quest.CP@gmail.com.